Să dau ascultării firii
Să mă unesc cu ea în răutate
Căci nimic bun nu locuiește în ea
Să umblu sub a ei călăuzire

Nu, nu pot, cum aș putea
Să aduc întristare Duhului Cel Sfânt
Să nu ascult de-a Lui îndrumare
Și să merg în pierzare

Pierzare este rea, este iadul întunecos
Care a fost pregătit diavolului și îngerilor lui
Să merg spre Lumina Lui voios
Chiar de drumul este greu și dureros

Dar cei durerea mea?
Când în ea simt o pace sfântă
Uit chiar și că mădularele mă dor
Și că noaptea adesea nu am somn

Uit, uiți, uitați de toate
Căci cu El avem de toate
Mai ales avem o pace
Ce le întrece pe toate

Să nu ascult nici de vocea rea
Căci ea este mincinoasă
Și odată ce pofta a zămislit
Aduce imediat naștere păcatului, și păcatul odată înfăptuit aduce moarte

Eu voi asculta de vocea pastorului meu
Căci numai în El se află adevărul
Nimeni nu spune adevărul decât El
Căci El cunoaște chiar și gândurile ascunse ale omului.
Amin!